Sibiu, capitala culturala europeana - introducere

Cunoscut in germana sub numele de Hermannstadt, Sibiul a fost dintotdeauna cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania. Chiar si in zilele noastre, aici se afla cea mai mare comunitate germana din Romania si, cu sprijinul administratiei locale, un spirit german inca se mai simte in oras.
In Sibiu se gaseste si o importanta minoritate maghiara. Cu toate acestea, Sibiul este un oras predominant romanesc (95% din populatie este de origine romana) care a stiut cum sa pastreze si sa imbine cele 3 culturi de mai sus la care s-au adaugat cele ale micilor minoritati, cum ar fi tiganii, slovacii si ucrainienii.
Conform legendei, copiii pierduti din Hamelin au iesit din pesterile ‘Almasch’ (Varghis) in Transilvania, undeva aproape de actualul Sibiu.
Aceasta este explicatia romantica a unui fenomen inedit prin care pe aceste locuri a aparut un popor cu par blond si ochi albastri, care vorbea germana si urma obiceurile unor popoare aflate la mii de kilometri departare.
In realitate, cetatile si satele fortificate din Transilvania au fost ridicate in sec. 12 de catre imigranti veniti din zona vaii Moselle, cunoscuti sub numele de saxoni.
Au fost adusi aici de catre regii Ungariei si au primit numeroase drepturi si avantaje în schimbul ca acestia sa ajute la apararea tinutului împotriva atacurilor tatarilor si turcilor.
Saxonii au creat ‘tinutul celor 7 cetati’, 7 orase fortificate precum si numeroase sate in care au ridicat biserici fortificate in care se adposteau in caz de atac.
Astazi, Sibiul se prezinta ca o adevarata capitala culturala si turistica a Romaniei, atragand turistii prin farmecul sau medieval, prin minunatele frumuseti din imprejurimi, prin mâncarurile si traditiile locale si prin fermecatorul decor natural.

Cultura Sibiului, capitala culturala a Europei

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care orasul si zona din marginime il detine.
Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras.

Sibiul este locul unde s-a deschis primul muzeu de pe actualul teritoriu al Romaniei, Muzeul Brukenthal, la 25 februarie 1817. A fost al doilea muzeu deschis in Europa si poarta numele fostului guvernator de Transilvania, Samuel von Brukenthal care si-a donat vastele colectii personale de arta si o impresiva biblioteca pentru a se infiinta acest muzeu care este gazduit in fosta lui resedinta. Dintre operele care se gasesc in Galeria de Arta a muzeului, amintim lucrari semnate de Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Alessandro Magnasco, Albrecht Dürer, Rubens, Botticeli, Jan van Dyck and Titian.

Complexul National Muzeal ASTRA (www.muzeulastra.ro ) include pe langa Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Dumbrava Sibiului, care este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa si Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder (deschis in 1993 in Piata Mica nr. 12) si noul Muzeu de etnografie saseasca Emil Sigerus, deschis in 1997 care din 2006 functioneaza in noul sediu din Piata Mica nr. 21 (Casa Artelor).

Telegraful Roman este ziarul cu cea mai lunga existenta din istoria presei romanesti si este ziarul cu cea mai lunga aparitie din aceasta parte a Europei. Primul numar a aparut la 3 ianuarie 1853 sub indrumarea lui Andrei Saguna, episcop devenit din 1864 mitropolit al Transilvaniei pana la moartea sa in 1873.
Revista "Transilvania" a aparut incepand cu ianuarie 1868, sub conducerea lui George Baritiu, ca organ al Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Româna si Cultura Poporului Român. "Transilvania" râmane si astazi una dintre cele mai importante reviste de cultura din Romania.
Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.
Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.
Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana.
Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Uniunea Artistilor Plastici si multe alte asociatii sportive si culturale, ofera un program bogat in evenimente.

 

Scurt istoric al Sibiului

In proximitatea Sibiului, la Cedonia (cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare romana, înca necercetata sistematic. Este de notorietate în literatura de specialitate Donariumul de la Biertan a carui inscriptie latina, 'Ego Zenovius votum posui' (Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit epocii migratiunii, în conditii vitrege, populând vaile Oltului, Cibinului, Hârtibaciului sau Târnavelor pâna în zilele noastre.
Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu.
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876).
In 1302 este semnalat începutul organizarii sasilor în scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar în 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune
Mentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate românesti asa numite scaune-filiala în care nu locuiau sasi (T. Nägler)
Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; în secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau în Tara Româneasca sau în Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Aflat la rascruce de drumuri, Sibiul s-a aflat inca de la inceput in calea popoarelor invadatoare, inca din 1241 cand Sibiul a fost devastat si incediat de tatari. Doar 100 de locuitori au scapat cu viata. In 1432 are loc primul asediu turcesc asupra cetatii. In 1438 Papa Eugena al IV-lea mentioneaza Sibiul ca fiind un bastion de aparare pentru intreaga crestinatate.
Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohács în anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si întemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, în fata unei situatii noi în care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, când cea fireasca filohabsburgica, având în vedere afinitatile etnice si culturale, când prootomana.
Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul îsi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu începere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecând în corpore la confesiunea luterana pe care, în marea lor majoritate, o marturisesc si în prezent.
Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.
Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu între 1692 si 1790.
In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei românesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei Saguna. În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale.
A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.
La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric.

Cateva din locurile pe car ele veti vizita in Sibiu cu rent-car-bucharest:

Monumente arhitecturale (selectie)

Turnul Sfatului, A fost ridicat in sec. 13 fiind prima data mentionat intr-un document din 1370. Numele sau se refera la cladirea adiacenta care a gzduit primul sfat al orasului. Turnul a devenit poarta de intrare in cetate in cadrul celei de-a doua centuri de fortificatii. Astazi, Turnul Sfatului este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale orasului.

Casa Artelor, cu cele 8 arcade, este una dintre cele mai frumoase cladiri din Sibiu. Cladirea a fost ridicata in sec. 15 si a fost cunoscuta sub denumirea de Casa Macelarilor dupa numeroasele magazine de la parter care existau aici. Din 2006 gazduieste Muzeul Emil Sigerus.

Turnul Scarilor, este singura poarta pastrata din prima incinta de fortificatii si dateaza din sec. XIII. O inscriptie mentioneaza data de 1542, anul cand a fost renovat. O bolta in arc permite accesul spre orasul de jos printr-un pasaj in trepte.

Zidurile cetatii A 3-a centura de fortificatii a fost ridicata in sec. 14 si consolidata in sec. 17. In prezent se pastreaza portiunea de zid de-a lungul intregului bulevard Coposu si de-a lungul strazii Manejului, precum si 3 turnuri de aparare: Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor si Turnul Dulgherilor.

Turnul Gros, a fost ridicat in sec. 16. Primul teatru din Sibiu a functionat in acest turn din 1778. Recent a fost renovat complet si integrat in Sala Thalia, sediul Filarmonicii de Stat.

Bastionul Haller Se afla situat la capatul la Bd. Coposu si a fost construit in 1552. De la bastionul Haller porneste latura de nord a cetatii cu zidurile pastrate de-a lungul strazii Manejului pana la Biserica Ursuline.

Turnul Pulberariei, a fost ridicat la mijlocul secolului XVI avand rol de depozit pentru parful de pusca. Turnul facea parte dintr-un complex care avea rolul de a apara Poarta Ocnei din apropiere. Turnul Pielarilor a fost construit in 1638 si facea parte din a doua centura de aparare a Orasului de Jos. Realizat pe o baza octogonala, turnul era in folosirea breslei pielarilor.

Primaria Veche Constructia a fost ridicata la sfarsitul sec. XV si este cel mai mare ansamblu gotic civil din Transilvania. Cladirea a fost transformata in primarie in 1549 si a fost folosita ca atare pana in 1948. In prezent gazduieste Muzeul de Istorie.

Casa Haller construita in stil Renascentist, casa pastreaza multe elemente din cladirea originala din sec. 15-16 cum ar fi portalul cu blazon, intrarea in arcade si decoratiunile. Casa a fost in proprietatea familiei Haller timp de 345 de ani.

Casa Bobel, Una dintre cele mai vechi case de locuit din Sibiu, pastreaza aspectul original din sec. 16

Podul Minciunilor, primul pod din fier forjat din Romania, construit in 1859 de Fredericus Hütte, face legatura intre Piata Mica si piata Huet. Renovat complet in 2006. Paltinis Statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu la altitudinea de 1442 m într-o padure de conifere, în Muntii Cindrel. A fost întemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) în ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul de vile initial statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si înca o vila, declarate monumente istorice. Ocna Sibiului Ocna Sibiului a fost prima data documentata in 1263 desi zona este locuita din vremea dacilor. Statiunea a fost inaugurata oficial in 1846, iar in 1909 s-a terminat Pavilionul central, un complex arhitectural in still Jugendstill de o valoare deosebita. Din 1948 Ocna Sibiului a devenit o statiune permanenta de odihna si cura balneara.

 

<Intoarce-te la "servicii de transport">